vineri, 28 mai 2010

doi

Lupi, stau fata in fata, nu-i leaga nimic, privirea flamanda si-atat. Intre ei doar vazduhul, prieten amandorura, le surade. Nu fac nimic doar se privesc, isi dau tarcoale unul altuia de la distanta privindu-se ca intr-un glob de vrajitoare, si foamea creste, isi masoara puterile in minte, isi socotesc destinele, uitandu-se atent unul la celalalt, n-ataca nici unul, asteapta momentul in taina, nimic n-ar putea sa-l descopere pe unul celuilalt, sa-l desluseasca o clipa macar, in tot e mister, doar privirile cresc in foamea lor, se-apropie una de cealalta, unul priveste in celalalt si se vede pe el si foamea-l loveste prea tare si urla: hai! sfasie-ma! hraneste-te din mine! iti dau mandria mea, orgoliul, ura, poti lua toata scara ce se coboara spre iad, sfarama-ma intre coltii tai aspri! In celalalt rasuna ecoul: sfasie-ma!! hraneste-te!! sfarama-ma!! Ceva parca i-a lovit pe amandoi, ochii se maresc in durere, au aflat, traiesc unul prin celalalt, e clipa ce n-o mai pot suporta si ataca, sar unul spre celalalt, vazduhul le ramane prieten, ii tine pe amandoi si ei.. ei vrand sa se loveasca, sa muste unul din gatlejul celuilalt, sa se jupoaie, trec unul prin celalalt, privirea le ramane de sticla, foamea dispare, cad pe pamant inapoi, doar vazduh intre ei, cu ei fiecare, acelasi vazduh. Privesc inapoi si se vad, rostesc impreuna: tu nu ESTI de fapt! Privirea-i de gheata.. nimic.

http://www.youtube.com/watch?v=TcadW0iE0lw&feature=related

9 mai 2010