vineri, 6 mai 2011

La Vitta e Bella


Barcarolle sau cum am făcut noi La vita bella!




Cine îşi mai aminteşte cum spunea Giudo către Dora în timpul concertului Offenbach?

Noi ne-am hotărât să facem testul pe amicul nostru pe care făceam toate testele noastre. Ne-am aşezat în locul care deja era ca şi al nostru, la o distanţă relativ mică faţă de ieşirea din blocul lui şi îl aşteptam la pândă ca întotdeauna. Când ieşi fixăm ceafa victimei şi începem şi noi ca şi Giudo să-i spunem "tornati". Îi cântam cu ochii în ceafă: tornati, tornati, tornati... Nu dura mult şi omul nostru dispărea în zare, dar imediat apărea înapoi şi ciclul se repeta şi tot se repeta până ne plictiseam şi plecam dezamăgite că nu ne merge ca în film. Nu întorcea capul nicicum, nu-l prea credeam pe Giudo. Ne-am hotărât totuşi să revedem filmul, fiecare la casa ei de această dată şi! Surpriză!! Am descoperit greşeala!

Următoarea zi ne-am pus din nou la pândă. Omul nu se lăsă mult aşteptat, cum apăru îi fixăm iarăşi ceafa şi începem să-i cântăm din nou, de această dată: voltati, voltati, voltati... A mers!! De data asta a mers!! Aici era deci greşeala, mama ei de limbă italiană! Creierul lui înţelegea corect italiana, noi o foloseam greşit, tornati înseamnă întoarce-te, în sensul de schimbăţi sensul de mers, roteşte-te şi schimbăţi sensul de mers! Voltati în schimb, înseamnă tot întoarce-te, dar întoarce doar capul, privirea. Giudo avea dreptate! Magia lui a mers! Eu şi prietena am înţeles, cobaiul nostru a dovedit!