marți, 31 mai 2011

surdo-mut


Umblă urletul prin mine, nu găseşte ieşirea, s-a pierdut în linişte. A strâns turbat totul în cale, fiecare muşchi miocardic, fiecare temătoare venă.  A vrut să iasă printr-un pumn trântit în masă, l-am stăpânit cu blândeţe, să nu se rănească. A încercat lacrimile ca să se zvârle afară prin ele, dar nu le-am lăsat să iasă, la ce folos? Pentru cine să ieşi? N-auzi? Numai surzi în jur! Scufundă-te în mine şi pieri!

Imagine preluată: http://armin79.wordpress.com/2009/10/28/despre-tipat/urlet/