marți, 13 septembrie 2011

Iaşii marilor iubiri

Îl citesc, sau recitesc mai atent acum pe Zelea Codreanu. M-a frapat descrierea Iaşului făcută de el. Îl vede corect, aşa cum doar ieşenii îl pot vedea. Iaşul de vară este pustiu, urât, aproape sinistru, octombrie îi dă viaţă iar şi iar, an de an. Venirea studenţilor, începerea universităţii şi a şcolii, sunt primăvara oraşului, acum totul înfloreşte într-o lumină caldă, mai ceva ca gladiolele din faţa casei pătrate. Străzile toate înmuguresc de viaţă, iar seva asta de agitaţie izbucneşte în flori mari de veselie juvenilă. Totul curge într-un zbucium cumplit, un cumul de energii straşnice. Octombrie mă va prinde şi pe mine anul acesta în Copoul zgomotos probabil. Deja mă bucur de redeschiderea universităţii, de răurile de veselie ce vor curge la vale de pe dealul reînviat.