duminică, 11 martie 2012

Inchide ianuarie

Cu Gvova bolnav e prea liniste la birou. Azi doar 4 telefoane. Branescu, Anatolie, Andrei si Madalina.


Toti noii clienti in prima faza sunt tentati sa-mi vorbeasca de sus, probabil din cauza vocii care tradeaza varsta. Raspund mereu calm la telefon, pana vine vorba de bani sau de acte. Toate primele discutii au fost grele, acum cu majoritatea imi permit si sa rad la telefon.

Anatolie i se plngea lui Gvova: a naibii mai e contabila ta! m-a innebunit cu banii!!

De-ar sti el cine ma punea sa-l sun din 5 in 5 minute. Acum asa mieros ma roaga sa-i incarc masinile...

Madalina prima data a tipat la mine fiindca un client i-a pierdut avizele pe traseu, acum radem impreuna de situatii, parca am putea sa mai facem altceva. Are o voce mortala, e raraita si graseiata, cum imi place mie. Vocea ei ma binedispune mereu, acum poate sa si tipe la mine, nu ma mai sperii eu asa usor. Sunt clienti pe care i-as asculta ore in sir vorbind la telefon. Cum e doamna Manolescu, un fel de bunica din povesti, care imi aminteste de batrana de la etajul 4 de la Provident, care iti lua ramas bun de la mine spunandu-mi: mergi cu bine, fara draga. Plecam mereu de la ea ca un fulg, zambind. Cand a achitat imi venea sa plang pentru ca n-o s-o mai vad, a revenit peste ceva timp si am reluat vizitele, cu teama ca intr-o buna zi n-o s-o mai gasesc...

Singurii clienti care ma irita, fara a ma speria insa, sunt Jukebox si Ciobanita. Cu ea m-am certat pentru o mie si ceva de lei, pe care probabil nu i-am fi vazut nici pana azi daca nu iesea asa taraboi. Lui Gvova ii era parca rusine sa se targuiasca pentru asa suma mica, dar mie nu mi-a fost, de ce sa-mi fie, nu sunt tot bani si aia? Salariul meu pe o luna, sa mi-i dea mie daca nu are nevoie de ei. Cred ca atunci i-am castigat respectul pentru prima data! A fost prima mea victorie, la scurt timp au urmat altele si prima marire de salariu.

Cu Jukebox e alta poveste. Domnul plin de ifose are o angajata, Ioana, care m-a fermecat cu blandetea ei. El este un marlan, sa ne fie clar, dar femeile din jurul lui, incepand cu sotia, sunt senzationale. Il sun intr-o zi:

- Buna ziua, am nevoie sa-mi spuneti cand ne veti face plata pentru transporturi, ca sa stim si noi cum sa achitam furnizorii.

- Nu stiu doamna, vorbiti cu Ioana.

- Am vorbit cu ea, mi-a spus ca asteapta ok-ul de la dumneavoastra.

- Si ce vreti sa va fac eu acuma doamna?

- Sa va asezati la coada celor care au niste idei despre ce ar dori ei in mintile lor idioate sa-mi faca! am vrut sa-i spun. Sa-mi faceti plata! i-am spus pe un ton cam taios. De atunci evit sa-l sun. Cine stie ce o fi crezand el ca as vrea eu sa-mi faca? Mai bine nu comunicam si ne pastram calmul. Intr-o zi urla la Gvova:

- Am sa trimit masinile mele la incarcat daca tu nu-mi gasesti transport! Clientii mei asteapta marfa!!

- Trimite! Si-ari-a-fasi? raspundea calm Gvova.

- Asa am sa fac! urla mai departe juke. Zis si facut. Dupa vreo doua ceasuri suna mieros:

- Hai te rog, trimite-mi masinile alea, asteapta clientii...

- Ai zis ca trimiti tu, am anulat comenzile, acum trebuie sa cautam alte masini, stii ca se gasesc greu spre Constanta...

- Stiu. Hai te rog, sa rezolvam cumva situatia.

Si s-a rezolvat. Am mai castigat niste timp in baza nervilor lui.