miercuri, 9 mai 2012

City Lights


Azi noapte mi-am amintit de Chaplin. Ţi-am spus că nu vreau să-l văd fără tine. Aseară însă m-am văzut privindu-l, singură. Făcusem beznă mare în cameră, întuneric cum este doar când pui pânze negre în geam şi transformi camera în sală de teatru sau de cinematograf. Stăteam pe jos, lângă pat, în faţa unui monitor micuţ, ca de televizor din acela de maşină, dar vechi, cum erau pe vremuri aduse cine ştie de pe unde pentru a putea fura semnal din alte zone şi a privi pe furiş. Stăteam cu el în braţe şi mă uitam la City Lights şi plângeam. Într-o bună zi, chiar voi face asta. Şi după aceea voi trage din ferestre toate pânzele negre, şi voi lăsa soarele să intre în casa mea!
http://www.youtube.com/watch?v=-5uS7ZHCD2Q&feature=related