joi, 28 iunie 2012

Când rock-ul plânge

Cand rockul plange. Sunt Sanzienele. Intru in biserica pe varfuri si nu mai gandesc ca asta ar fi o problema ortopedica serioasa, ci una de bun simt, de respect fata de cei cuprinsi de rugaciune si adunati aici in liniste. Caut un loc ferit de privirile altora in care sa ma asez. Asa ceva pare sa nu existe aici unde nu poti arunca un ac in asa zi de sarbatoare. De obicei urc la balcon si ma bag sub o masa si stau acolo tacuta si cuminte pana se termina totul, dar e inchis astazi. Privesc atent sirul facut spre racla Cuvioasei, e minunat ca nu e nevoie de paza, toti merg frumos sa-si spuna pasul. Parca m-as alatura si eu... Vad totusi un loc mai retras. In fata icoanei celei noi cu Sfanta Parascheva care tine in brate un glob cu Hristos in el, pare liniste. Un tanar sta in genunchi langa ea, cu fruntea plecata si mainile prinse de catapetrazma icoanei. Interesant. E tot imbracat in negru, plin de tatuaje pe gat si pe brate. Si parul e negru si lung, atat de bogat si frumos incat orice fata l-ar putea privi cu invidie. Ma apropii de el si ma asez la cativa metri in spatele lui in genunchi. Sunt de acum privitorul ce nu se dorea privit. Mi-a atras atentia si mi-a starnit curiozitatea. As vrea sa ii vad chipul. Are un trup firav, armonios, un spate lat, alcatuirea frumoasa, postura la fel. Sta drept chiar daca tine capul intre umerii lati. Cu mainile lui ridicate pe icoana, asa pline de tus si de tinte dure, parca ar fi un Hristos modern ce isi asuma rastignirea nevazut de cei ce l-ar putea judeca pentru asemenea fapta. El scapa de strigatele: "daca esti tu Hristosul, Regele lumii, da-te singur jos de pe cruce!". Si totusi plange. Incetele inecate, suspinele stinse se aud de unde stau, iar el zaboveste in fata icoanei cam mult. Dar lumea il lasa. Il ocoleste. Cu teama parca, il priveste de departe si continua drumul spre racla abandonand gandul de a se inchina la icoana aceea. Rockerul plange. Azi nu e durul. Azi e doar omul caruia nu-i mai pasa ca lumea il vede cum este. Iar lumea. Oh. Lumea paseste departe, nu-i pasa ca-i doar un om. Un om ca toti altii.






--------------------------------------------------------------------------------